Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка icon

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка

Реклама:



Скачати 490.2 Kb.
НазваПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка
Сторінка2/5
Дата конвертації06.03.2013
Розмір490.2 Kb.
ТипПрограма
джерело
1   2   3   4   5


^ Repartizarea orelor


Studierea operelor – 57 ore (din care 8 ore disponibile)

Lucrări de control – 2 ore (1 oră pentru literatura universală)

Comunicarea orală şi scrisă – 5 ore

Lectură individuală – 4 ore (2 ore pentru literatura universală)

Repetare la sfîrşit de an – 2 ore


^ Pentru memorizare

Proverbe şi zicători.

V. Alecsandri . ( un pastel la alegere).

P. Boţu. ”Baştina”.

V. Romanciuc “În limba păcii”.

Comunicarea orală şi scrisă


Citirea expresivă conştientă, rapidă (cu voce tare, în gînd) a unor fragmente şi episoade din operele literare .

Expunerea amănunţită a unor opere în proză şi a unor fragmente din operele literare studiate, care conţin şi elemente descriptive.

Răspuns desfăşurat la o întrebare (scris).

Comentarea unor imagini.

Planul simplu şi planul desfăşurat al unor fragmente sau opere literare.

Compunere-descriere a unor obiecte, animale, a naturii.

Naraţiune cu elemente de caracterizare.

Compunere după un proverb (scris).

Scrisoare adresată unui personaj literar (scris).

Rezumat la o carte.

Caracterizarea personajelor literare (scris).


^ Clasa a 6–a

( 70 de ore, 2 ore pe săptămînă, disponibile – 8 ore)



Ore

Conţinutul materiei de studiu

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

1



    INTRODUCERE



Reflectarea omului în lite­ratura artistică moldoveneas­că.


Elevul / eleva:


●cunoaşte modurile, mijloa­cele de reflectare a vieţii omului în literatură;






    ^ CREAŢIA POPULARĂ ORALĂ




4



Folclorul calendaristic: co­­linde, pluguşor, sorcova, steaua, semănatul, malanca.

Teoria literaturii. Colinda, pluguşorul, sorcova (noţiuni).

Lectură individuală. Co­linde: “Ştefan cel Mare”, “Cerbul vînat”, “Leagăn de mătase”.


    ●cunoaşte clasificarea folclorului calendaristic; noţiuni generale despre colindă, pluguşor, sorcovă;

● citeşte expresiv şi anali-zează conţinutul cîntecelor folclorice;

● vorbeşte despre locul obiceiurilor de iarnă în viaţa moldovenilor;

● povesteşte despre participarea personală la aceste sărbători;

10



    ^ PAGINI DIN LITERATURA VECHE ŞI CEA CLASICĂ





2


2




Tema trecutului istoric al

poporului moldovenesc


Grigore

URECHE


De moartea lui Ştefan-Vodă celui Bun”

Portretul literar – procedeu de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de personalitatea istorică.

Teoria literaturii. Portretul literar.

Lectură individuală. G.Ureche. “Letopiseţul Ţării Moldovei” (fragment – legenda Moldovei);

M. Costin. “Letopiseţul Ţării Moldovei” (fragment).

Analogii în artă. Muzică. Ş. Neaga, cantata “Ştefan cel Mare”.


^ Vasile

ALECSANDRI

Dragoş”.

Interpretarea poetică a legendei de către scriitor în scopul de a trezi dragostea faţă de istoria poporului moldovenesc.

Teoria literaturii. Rima (felurile rimei).

Lectură individuală. V. Alecsandri. “Grui Sînger”.





    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor şi ope­rele lui; noţiunea de portret literar;

    ●sesizează rolul şi locul pe care-l ocupă Ştefan cel Mare în istoria, viaţa poporului moldovenesc;

    ●înţelege şi întrebuinţează noţiunile de portret literar;


    •cunoaşte date biografice

    despre autor; tema, structura legendei, noţiunile de teorie literară;

    •determină felurile rimei;

    •citeşte expresiv opera.



2

Alexandru

DONICI


^ Doi cîini”

Critica metehnelor omeneşti. Modalităţi de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de personajele fabulei (ironia, vorbirea personajelor).

Teoria literaturii. Alegoria. Fabula.

Lectură individuală. A. Do­nici. “Lupul nazîr”.

Paralelism literar. I. Krî­lov. “Fabule”; T.Arghezi. “Tîlharul pedepsit”; Esop. “Cei doi cîini”; I.Glibov. “Ştiuca”.

Analogii în artă. Arta plastică. A. Donici. “Fabule”, ilustrate de I. Bogdesco.




    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor, denu­mirile cîtorva fabule;

    ●caracterizează personajele; analizează fabulele şi determină modalităţile de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de eroii fabulei;

    ●îşi expune părerea despre zugrăvirea alegorică a eroi­lor, a faptelor lor;

    ●recită o fabulă;




2

^ Ion

CREANGĂ


Amintiri din copilărie” (cap. I).

Tablouri emoţionante din copilăria naratorului. Sentimentul dominant – dragostea eroului narator faţă de oamenii şi locurile copilăriei sale. Rolul ironiei în res-pingerea metodelor negative de instruire şi educaţie în şcoala veche.

Teoria literaturii. Umorul. Ironia. Arhaismele.

Lectură individuală. I. Creangă. “Amintiri din copi­lărie” (cap. II).

Paralelism literar.I. Teo­doreanu. “Prăva-le-Baba”; P. Mirnîi. “Gerilă”; A. Lupan. “Plecarea”.

Analogii în artă. Arta plastică.

I. Bogdesco, ilustra­rea “Operelor alese” ale lui I. Creangă.






    ●cunoaşte scurte date

    biografice despre scriitor; activitatea lui literară; conţinutul fragmentului, eroii; noţiuni de ironie, umor, arhaisme;

    ●determină tema; ideea;

    ●ca­racterizează eroii;

    ●argumen­tează rolul ironiei, umorului în redarea tablourilor din copilăria naratorului;

    ●îşi exprimă atitudinea faţă de acţiunile eroului principal;

    ●citeşte expresiv şi povesteşte conţinutul;

    ●construieşte planul simplu al fragmentului din “Amintiri… ”;




2

^ Mihai

EMINESCU


Revedere”

Funcţia dialogului şi a diminutivelor, a compoziţiei şi versificaţiei poeziei. Originea folclorică a motivului de bază al operei. Ideea poeziei. Dragostea poetuli faţă de natură.

Aprofundarea deprinderilor de citire expresivă.

Teoria literaturii. Piciorul metric bisilabic.

Lectură individuală. M. Emi­nescu. “Ce te legeni, codrule”, “ Făt-Frumos din tei”, “Codrule, măria ta”.

Paralelism literar. G. Coşbuc. “Vestitorii primăverii”; G.Topîrceanu. “Rapsodii de toamnă”.

Analogii în artă. Arta plastică.

E. Romanescu. “Primăvara”.





    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor, ope­rele lui;

    ●identifică funcţia dialogului, a compoziţiei, a versificaţiei la redarea gîndurilor poe­tice; originea folclorică a mo­tivului de bază al operei;

    ●determină tema, ideea;

    ●îşi argumentează părerea: natura trebuie ocrotită în numele vieţii pe pămînt;

●citeşte şi recită poezia;

15



    ^ DIN LITERATURA SEC. XX




3

Literatura plaiului natal


Emilian

BUCOV


Mormîntul frăţesc”

Răscoala de la Tatarbu­nar – tablou tragic din istoria poporului moldovenesc.

Teoria literaturii. Liniile de subiect într-o operă literară.

Lectură individuală. Em. Bucov. “Corabie roşie”; cîntecul revoluţionar “Tatarbunar”; A. Barbiusse. “Călăii”; B. Ist­ru. “Tatarbunar”.

Paralelism literar. A. Vlahuţă. “1905”

Analogii în artă. Arta plastică. B. Obuh. “Eliberare”.




    ●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii; no-ţiunile de teorie literară;

    determină tema; ideea;

    ●citeşte chibzuit, expresiv;

    ●povesteşte conţinutul evi­den­ţiind liniile de subiect;

    ●îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;




3


^ Ion

DRUŢĂ

Povestea furnicii”

Valori etice şi conceptuale ale operei. Sensul alegoric al nuvelei. Funcţia elementelor compoziţionale în dezvoltarea ideii operei.

Teoria literaturii. Tema şi ideea operei literare.

Lectură individuală. I. Dru­ţă. “Osînda căutării” (povestiri la alegere).

Paralelism literar. E. Gîrleanu. “Călătoare”; R. Lungu. “Floarea cerului”; B. Istru. “Laudă mîinilor”.




    ●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii; no-ţiunile de teorie literară;

    ●determină tema; ideea;

    ●citeşte chibzuit, povesteşte conţinutul;

    ●îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;



2

Grigore

VIERU


^ Mă rog de tine”, “Către fiu mama”

Rolul repetiţiei în evocarea elementelor eterne ale naturii. Sentimentul filial al eroului liric. Mijloace de exprimare a sentimentului matern al eroului liric.

Teoria literaturii. Repetiţia. Eroul liric.

Lectură individuală.

Gr. Vie­ru. “Mama”; “Ghicitoare fără sfîrşit”.

Paralelism literar. M. Benea. “Iar la tine, mamă”; V. Tăr­îţanu .“Eşti fericit”.

Analogii în artă. Arta plastică. L. Sainciuc, ilustraţii la cartea lui Gr.Vieru “Ma­ma”.

Muzică. “Mă rog de tine”, muz. D. Fusu, vers. Gr.Vieru.




    ●citeşte poeziile expresiv, cugetînd;

    ●îşi exprimă părerea despre dragostea faţă de mamă, sacrificiul în numele ei, faţă de pămîntul natal;

    ●recită o poezie, la ale­gere, din opera lui Gr. Vieru;



3

Spiridon

VANGHELI


Şalul verde”

Conţinutul dramatic. Chipul mamei. Mesajul etic al operei. Mijloace artistice, elemente folclorice (subiectul de bază, credinţa în soartă, relaţia om – natură). Semnificaţia titlului.

Mimica, gesturile-modalităţi ale citirii expresive.

Teoria literaturii. Drama­ticul.

Lecturăindividuală.S.Van­gheli. “Bunelul”.

Analogii în artă. Muzică. “Balada bobului de grîu”, muz. I. Vornicu, vers. S. Van­gheli.


    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor şi ope­rele lui;

    ●identifică noţiunea de teorie literară: dramatic;

    ●caracterizează chipul mamei;

    ●evidenţiază valorile etice, morale ale operei;

    ●ideea sacrificiului în numele copiilor;

    ●găseşte mijloacele de

    exprimare a sentimentului matern;

    ●recită un fragment din “Şalul verde”;




2

Nicolae

DABIJA


^ Recital de poezii la o ca­să de copii”

Valorile etice ale poeziei. Poziţia autorului. Elemente ale stilului publicistic în poe­zie.

Citirea expresivă a dialogurilor.

Teoria literaturii. Dialogul. Adresările în opera artistică.

Analogii în artă. Arta plastică.

A. Mudrea. “Casa de copii”.


    ●cunoaşte date biografice despre autor; operele lui;

    ●determină poziţia autorului în operă; valorile ei etice; elemente ale stilului publicistic;

    ●citeşte expresiv poezia şi o recită;

    ●evidenţiază mijloacele artistice care au contribuit la realizarea ideii;

    ●îşi exprimă părerea despre cele relatate de autor;

2

^ Din literatura română


Marin

PREDA


Premiul întîi”

Mijloace artistice de exprimare a trăirilor personajelor: descrierea, dialogul, monolo­gul. Surse emotive ale operei.

Lectură individuală. M. Pre­da .“Moromeţii” (fragmente la alegere).



    ●cunoaşte date biografice despre autor, oprele lui; conţinutul operei, eroii, mijloacele artistice de exprimare a trăirilor personajelor; tema; ideea; fragmentului;

    ●citeşte cugetînd, expresiv;

    ●povesteşte conţinutul fragmentului;

    ●caracterizează eroul central alăturînd şi părerea personală; îşi exprimă părerea despre faptele descrise în operă;

19



    ^ LITERATURA UNIVERSALĂ



3

MITURILE


Miturile Greciei Antice “Dedal şi Icar”, “Faptele lui Heracle” (la alegerea profesorului).

Miturile slavone. “Mitul despre Soare” sau miturile vechii Indii. “Facerea lumii şi a nopţii”

Zeii şi oamenii în mituri şi legende. Interpretarea în mituri a credinţei, percepţiei, filozofiei timpului.

Teoria literaturii. Miturile (noţiuni).

Lectură individuală. Miturile slave.

Paralelism literar. V. Smirnov. “Eroii Eladei”.





    ●cunoaşte noţiunile teoretice de mit; conţinutul şi eroii miturilor studiate;

    ●explică cauzele apariţiei elementelor comune în miturile diferitor popoare;

    ●determină asemănările şi deosebirile dintre mit, le-gendă, poveste;

    ●exprimă atitudinea personală faţă de eroii miturilor, argumentînd punctul său de vedere;








    ^ LITERATURA UNIVERSALĂ VECHE



2

Homer, poet al Greciei Antice.

Odiseea” (cîntul IX)

Homer – poet legendar al grecilor, căruia tradiţia antică îi prescria crearea poemelor epice “Iliada” şi “Odiseia”. Baza subiectului - formarea mitologică şi istorică a Greciei Antice.

Călătoriile şi uimitoarele peripeţii ale viteazului Odiseu. Deşteptăciunea, ingeniozitatea; particularităţile descrierii faptelor şi eroilor (hiperbola, repetiţia, epitete).

Teoria literaturii. Genul epic. Poemul epic. Hiperbola.

Paralelism literar. G. Lon­gfello. “Cîntul lui Gaiavat”.



    ●cunoaşte date biografice despre autor, conţinutul cîntului IX; mitul formării Greciei; noţiunile de teorie lite-rară;

    ●îşi exprimă atitudinea faţă de cele descrisе, relatate în poem;

    ●argumentează punctul său de vedere cu exemple şi citate din text;

    ●determină tropii;



14



    ^ LITERATURA UNIVERSALĂ

    (Sec. XIX - XX)

2

Ivan Andreevici

KRÎLOV

(1769–1844), remarcabil fabulist rus.

Măgarul şi privighetoarea”, “Frunzele şi rădăcinile”.

Sensul concret-istoric şi general-uman al fabulelor. Ridiculizarea şi condamnarea neajunsurilor, viciilor omeneşti. Măiestria lui I.Krîlov – fabulistul. Aforismul limbii fabulelor, apropierea de limba populară. Reflectarea înţelepciunii po­porului în fabulă.

Teoria literaturii. Fabula. Alegoria (aprofundare).

Lectură individuală. I. Krî­lov. “Fabule”.




    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre fabulist, titlurile şi conţinutul fa­bu­lelor; complexitatea problemelor; ●

    ●caracterizează eroii;

    ●recită expresiv o fabulă la alegere;

    ●exprimă atitudinea personală faţă de problemele ridicate în fabule;

    ●argumen­tează punctul său de vedere;



3

^ Alexandr Sergheevici

PUŞKIN

(1799-1837), poet şi prozaic rus

Dimineaţa de iarnă”, “Dădacei”, “Cîntecul lui Oleg înţeleptul”

Omul şi natura în operele lui Puşkin. Tema letopiseţelor în lumina poeziilor sublime. Confruntarea textelor cronicilor cu “Cîntecul…”; noţiuni de mijloace artistice în reproducerea evenimentelor.

Teoria literaturii. Noţiune de baladă. Lectură individuală. A.S. Puşkin. “Viforul”.




    ●îşi îmbogăţeşte cunoştinţele cu date biografice despre poet;

    ●sesizează tema, ideea operelor;

    ●caracterizează eroii ;

    ●compară cronicile cu “Cîntecul…”;

    ●redă tema unităţii omului şi a naturii;

    ●citeşte expresiv fragmente din opere;

    ●descoperă particularităţile artistice;

3

^ Valentin Grigorievici

RASPUTIN

(năc. 1937), scriitor rus

Lecţiile de franceză”.

Oglindirea greutăţilor, din timpul războiului, în povestire. Setea de cunoştinţe a tînărului erou, statornicia morală. Sentimentul propriei demnităţi. Fineţea spirituală a învăţătoarei. Rolul ei în viaţa băiatului.

Lectură individuală. V. Ras­putin. “Să trăieşti şi să-ţi aminteşti”.

Paralelism literar. A. Aleksx­in. “Eudochia cea smintită”.




    ●cunoaşte date biografice despre autor; conţinutul

    operei; eroii povestirii;

    ●determină tema; ideea;

    ●citeşte chibzuit;

    ●povesteşte rezumativ

    conţinutul ope­rei;

    ●îşi exprimă părerea despre faptele des­crise în operă;



3

^ Jаcк

LONDON

(Djon GRIFFIT)

(1876–1916), scriitor ame­ri­can.

Dragoste de viaţă”

”Stăpînirea de sine, tendinţa spre viaţă a eroilor, bărbăţia lor în confruntarea cu încercările grele ale naturii.

Lectură individuală. J. Lon­don. “Colţ Alb”.





    ●cunoaşte date biografice despre scriitor; conţinutul operei; eroii povestirii;

    ●identifică tema; ideea;

    ●caracterizează eroii;

    ●îşi exprimă părerea despre faptele relatate în operă.

3

^ Ray Duglas BRADBURY

(născ.1920), scriitor american, maestru creator de romane şi povestiri fantastice. “Vacanţa”, “Zîmbetul” (o ope­ră la alegere).

Umanismul în povestirile lui R.Bradbury, oglindirea problemelor morale acute sociale, spirituale.

Tema omenirii ce şi-a pierdut valorile spirituale în goană după avuţie. Copilul şi vîr­stnicii. Durere şi speranţă.

Lectură individuală. R. Brаdbury. “Dimineaţa verde”.



    ●cunoaşte scurte date bio­grafice despre autor; con­ţinutul povestirii citite; tema; ideea; perso­najele;

    ●caracterizează eroii;

    ●îşi exprimă argumentat pă­rerea despre problemele oglindite în operă.


1   2   3   4   5



Реклама:

Схожі:

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням кримськотатарською мовою Пояснювальна записка
Література (кримськотатарська та світова), входячи до кола основних дисциплін гуманітарного та естетичного циклів загальноосвітніх...

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою пояснювальна записка
Теоретичні поняття про мову, про норми літературної мови, вимоги щодо розвитку мови, мовленнєві уміння й навички сприяють виконанню...

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Programe

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням українською мовою «Мова Романі та Ромська література» 10-11 класи Пояснювальна записка
Програма може бути використана й у загальноосвітніх школах з іншими мовами навчання

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням українською мовою мова іврит 10 11 класи пояснювальна записка
Мова іврит вивчається у загальноосвітніх навчальних закладах з українською мовою навчання як окремий предмет

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Література (молдовська та світова) 10-11 класи Рівень стандарту

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням українською мовою пояснювальня записка
Програма з молдовської мови для класів з навчанням українською мовою визначає цілі, завдання, зміст і методи ії вивчення

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів із навчанням польською мовою пояснювальна записка
Суспільство України – багатонаціональне, тому об'єднавчим, державотворчим чинником є українська мова

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів із навчанням румунською мовою пояснювальна записка
Такі уміння стануть навичками лише за умови належних знань лексичної та граматичної систем української мови, їх особливостей у порівнянні...

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Пояснювальна записка iconПрограма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням молдовською мовою Молдовська мова 10-11 класи notă explicativă Obiectivele şi sarcinile instruirii

Додайте кнопку на своєму сайті:
Документи


База даних захищена авторським правом ©lit.govuadocs.com.ua 2000-2013
При копіюванні матеріалу обов'язкове зазначення активного посилання відкритою для індексації.
звернутися до адміністрації
Документи